Buzias.ro is ranked #9,330,996 among the most popular web sites, the lower the rank indicator the more popular is the web site and the more visitors it has. The number of unique users visiting this website every day is 61. Each individual visits 1.8 unique pages per day. There are an average of 21 links pointing back to buzias.ro from other websites. Buzias.ro daily advertisement revenue is $1 USD. According to our analysis the approximate value of the website is $439 US Dollars. Most popular search engine request "hotel parc". Website’s IP address is 85.9.47.254 which is hosted by GTS Telecom SRL, site server is located in Satu Mare 32 in Romania. Google PageRank™ of the website is 3 of 10. Buzias.ro reputation rank is of 100. The web site is not listed in DMOZ open directory project.
Overview Information about Buzias.ro | |
---|---|
Title | Buzias - Statiunea inimii tale! |
Description | Buziaşul, devenit oraş la începutul anului 1956, este situat în partea de sud-vest a ţării, în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al pârâului Valea Salciei, în Depresiunea Buziaşului, la o distanţă de 25 km (pe DJ 592) şi 28 km (pe cale ferată) faţă de Lugoj şi de 34 km (pe DJ 592) şi 37 km (pe cale ferată) faţă de Timişoara. În limitele actuale, teritoriul oraşului are o suprafaţă de 104 km şi o altitudine medie de 128 m. Declarat localitate balneara inca din anul 1819, orasul propriu-zis se desfasoara pe terasa superioara a Timisului, la contactul dintre Campia Banatului de Est si dealurile banatene – Dealul Silagiu, in partea de sud-est a celui mai mare judet al tarii, judetul Timis (8.678 km2 suprafata sau 3,6% din teritoriul Romaniei. CLIMA Aşezat în sud-vestul ţării, într-o regiune de tranziţie deal – câmpie piemontană, oraşul-staţiune Buziaş se caracterizează printr-un regim climatic temperat-continental moderat, cu caractere de trecere între climatul continental şi cel mediteranean, sub influenţele maselor de aer propagate dinspre Marea Mediterană. Evoluţia anuală a temperaturii se caracterizează printr-o periodicitate simplă, regimul termic fiind moderat, cu o medie anuală de 10,5°C. Au fost individualizate mai multe microclimate – ale parcului, terenurilor deschise de la amonte şi aval de parcul staţiunii, iar în zona Dealului Silagiu, topoclimatul cu acelaşi nume. Măsurile referitoare la nivelul aeroionizării au înregistrat un număr mediu de 1.020 ioni pozitivi şi negativi / cm³, cu un procent de unipolaritate de 1,31. Concentraţiile de aeroioni negativi sunt mai ridicate decât cele obişnuite pentru altitudinile joase (în general circa 400-700 perechi de aeroioni negative / cm³ aer). La nivelul staţiunii concentraţia de aeroioni negativi se situeaza între 800-1270 / cm³ aer. APELE MINERALE Apele minerale ocupă un loc foarte important, dat fiind rolul lor în dezvoltarea social-economică a oraşului-staţiune Buziaş. Una dintre legendele locale afirmă că „la început satul Buziaş era răsfirat. Ici, colea se ridica câte o casă construită din bârne, acoperită cu paie şi trestie. Ocupaţia de bază a locuitorilor era munca pământului şi creşterea animalelor. În întreg hotarul aşezării era mare lipsă de apă de băut. La un singur sălaş, aşezat într-o pădurice frumoasă, exista apă bună, în apropierea casei în care locuia moş Bizieş, un batrân bun şi sfătos. Sătenii au băut apa de la izvorul moşului şi gustul acrişor şi răcoritor al ei a făcut ca numărul lor să crească. Cu timpul tot mai mulţi săteni şi-au mutat locuinţele lângă izvorul cu apă acrişoară”. Locul izvorului era în parcul staţiunii, iar urmaşii bătrânului sfătos, cu timpul, au dat numele aşezării de Baziaş, aşa cum şi astăzi o pronunţă bănăţenii. În memoria lui, în anul 1984 s-a amenajat buveta „Izvorul moş Bâzieş ” care are pe soclul vestic notată succint legenda bătrânului, iar pe cel estic indicaţiile terapeutice ale apelor provenite de la izvor. Potrivit documentelor din arhiva staţiunii, prima analiză chimică a apelor minerale a fost realizată în anul 1805, fiind printre primele efectuate în ţara noastră asupra acestui tip de ape cu conţinut ridicat de dioxid de carbon ( 1311,6 mg/litru), calciu, fier, natriu. În contextul acestor considerente se poate aprecia că „descoperirea ştiinţifică” a zăcământului hidromineral de la Buziaş a avut loc în anul 1805, an cu care începe şi cercetarea lui, devenind astfel cel mai cunoscut zăcământ hidromineral carbogazos din vestul ţării. SCURT ISTORIC Atestarea documentară a localităţii datează din anul 1369, sub numele de Buzus şi Bozas. Trei dintre cei mai cunoscuţi specialişti, botanistul Al. Borza şi arheologii Dumitru Tudor şi Liviu Mărghitan, şi-au exprimat opinia că apele minerale de la Buziaş erau folosite încă din vremea romanilor. Astfel: • Al. Borza afirma: “Buziaşul a fost cu certitudine cunoscut şi exploatat, căci s-au aflat acolo conducte de apă romane si cărămizi. Numele roman al localităţii nu ne-a fost transmis” (Banatul în timpul romanilor, Timişoara, 1943, p 85). • Profesorul Dumitru Tudor scria: “Avem dovezi arheologice că în epoca romană s-au folosit în Banat şi apele minerale de la Buziaş. În preajma izvoarelor minerale se înjghebase o mică aşezare balneară, dovedită astăzi prin zidării, conducte de teracotă, monede, cărămizi, sculpturi şi inscripţii pe piatră, din păcate toate împraştiate, fără a fi studiate în prealabil”(Oraşe, târguri şi sate în Dacia romană, Bucureşti, 1968, p. 55). • Arheologul Liviu Mărghitan susţine că Buziaşul şi Băile Herculane “au fost căutate în antichitatea daco-romană pentru condiţiile lor speciale, curative… Resturile de clădiri, părţi din conducte de apă, monumente de piatră, ţigle şi monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se întrevadă existenţa unei staţiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.” Redescoperirea zăcământului hidromineral (apa minerală şi dioxidul de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 având un rol deosebit de important în evoluţia aşezării, întrucât în 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat, totodată înfiinţându-se Staţiunea Balneară. Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută în scurt timp atât în Ungaria cât şi în ţările vecine, Buziaşul fiind “locul cel pentru izvoarele cele tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi unde oamenii din locuri însămnate şi îndepărtate se adună”. Buziaşul, în 1819, este declarat localitate balneară. Tratamentul se va realiza până la sfârşitul secolului al XIX-lea prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afecţiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.). Ca o recunoaştere a importanţei staţiunii, Buziaşul a fost, între 22-26 august 1886, gazda celui de-al XIII-lea Congres al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania, la care au participat specialişti din Europa şi Asia. O altă dovadă a prestigiului de care se bucura staţiunea este vizita făcută, în septembrie 1898 de împăratul Franz Josef şi moştenitorul tronului prinţul Franz Ferdinand. Dezvoltarea ulterioară a staţiunii a fost marcată de descoperirea în anul 1903 a stratului acvifer artezian, ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovasculare prin cura externă (băi în apă minerală puternic carbogazoasă încălzită). Din 1990, Băile Minerale se află sub administrarea S.C. TRATAMENT BALNEAR BUZIAŞ S.A. cunoscând astfel o nouă perioadă de prosperitate. Azi activitatea curativă, intens modernizată, acordă bolilor cardiovasculare un loc central. Principala staţiune a judeţului Timiş, care datorită apelor sale figurează în marile enciclopedii ale lumii, precum aceea a savanţilor italieni M. Messini şi C.G. Lollo “Aque minerali del mondo” sau “Precis d`hydrologie” a omului de ştiinţă francez A. Morette, s-a impus pe plan naţional şi în străinătate. Premierele naţionale efectuate pe tărâm medical în staţiunea Buziaş au motivat parcurgerea istoricului utilizării balneare a apelor minerale în speranţa că vizitatorul de astăzi îşi va putea explica calitatea deosebită a serviciilor medicale de care beneficiază. |
Keywords | buzias, hotel buzias |
Alexa Rank | #9,330,996 |
Alexa Backlinks | 21 |
Estimated Daily Traffic | 61 visitors |
Estimated Daily Revenue | $1.22 USD |
Website Worth | $439.20 USD |
Domain Name | Buzias.ro |
Domain Registrar | nic.ro |
Domain Nameservers |
ns.romania-webhosting.com (85.9.19.1) ns.clausweb.ro (212.146.105.55) ns.registar.ro (85.204.69.1) |
Google PageRank™ | Copy & paste this code at your website: |
Yahoo Indexed | 1 pages |
Server IPs | 85.9.47.254 |
Server Provider | GTS Telecom SRL |
Server Location | Romania, Satu Mare |
Buzias.ro is visited by around 61 unique visitors per day. Every visitor of this website viewing approximately 1.8 pages per day.
We found 21 backlinks to Buzias.ro from other web sites. The largest number of backward links are 0, the smallest number of links are 0, the average number of links are 0 refer to this web site.
Using information from users, and other reliable sources, Buzias.ro has the reputation 100 out of 100.
Main HTML elements that might affect on search engines ranking.
<H1> Tags: | 1 | <H2> Tags: | 0 |
---|---|---|---|
<H3> Tags: | 0 | <H4> Tags: | 0 |
<H5> Tags: | 0 | <H6> Tags: | 0 |
IFrames: | 0 | Flash: | No |
Total Links: | 60 | Total Images: | 28 |
Language: | Romanian | Text/Html Ratio: | 8.22% |
Doctype: | Yes | Microformats: | Not found |
Meta | Content |
---|---|
description | Buziaşul, devenit oraş la începutul anului 1956, este situat în partea de sud-vest a ţării, în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al pârâului Valea Salciei, în Depresiunea Buziaşului, la o distanţă de 25 km (pe DJ 592) şi 28 km (pe cale ferată) faţă de Lugoj şi de 34 km (pe DJ 592) şi 37 km (pe cale ferată) faţă de Timişoara. În limitele actuale, teritoriul oraşului are o suprafaţă de 104 km şi o altitudine medie de 128 m. Declarat localitate balneara inca din anul 1819, orasul propriu-zis se desfasoara pe terasa superioara a Timisului, la contactul dintre Campia Banatului de Est si dealurile banatene – Dealul Silagiu, in partea de sud-est a celui mai mare judet al tarii, judetul Timis (8.678 km2 suprafata sau 3,6% din teritoriul Romaniei. CLIMA Aşezat în sud-vestul ţării, într-o regiune de tranziţie deal – câmpie piemontană, oraşul-staţiune Buziaş se caracterizează printr-un regim climatic temperat-continental moderat, cu caractere de trecere între climatul continental şi cel mediteranean, sub influenţele maselor de aer propagate dinspre Marea Mediterană. Evoluţia anuală a temperaturii se caracterizează printr-o periodicitate simplă, regimul termic fiind moderat, cu o medie anuală de 10,5°C. Au fost individualizate mai multe microclimate – ale parcului, terenurilor deschise de la amonte şi aval de parcul staţiunii, iar în zona Dealului Silagiu, topoclimatul cu acelaşi nume. Măsurile referitoare la nivelul aeroionizării au înregistrat un număr mediu de 1.020 ioni pozitivi şi negativi / cm³, cu un procent de unipolaritate de 1,31. Concentraţiile de aeroioni negativi sunt mai ridicate decât cele obişnuite pentru altitudinile joase (în general circa 400-700 perechi de aeroioni negative / cm³ aer). La nivelul staţiunii concentraţia de aeroioni negativi se situeaza între 800-1270 / cm³ aer. APELE MINERALE Apele minerale ocupă un loc foarte important, dat fiind rolul lor în dezvoltarea social-economică a oraşului-staţiune Buziaş. Una dintre legendele locale afirmă că „la început satul Buziaş era răsfirat. Ici, colea se ridica câte o casă construită din bârne, acoperită cu paie şi trestie. Ocupaţia de bază a locuitorilor era munca pământului şi creşterea animalelor. În întreg hotarul aşezării era mare lipsă de apă de băut. La un singur sălaş, aşezat într-o pădurice frumoasă, exista apă bună, în apropierea casei în care locuia moş Bizieş, un batrân bun şi sfătos. Sătenii au băut apa de la izvorul moşului şi gustul acrişor şi răcoritor al ei a făcut ca numărul lor să crească. Cu timpul tot mai mulţi săteni şi-au mutat locuinţele lângă izvorul cu apă acrişoară”. Locul izvorului era în parcul staţiunii, iar urmaşii bătrânului sfătos, cu timpul, au dat numele aşezării de Baziaş, aşa cum şi astăzi o pronunţă bănăţenii. În memoria lui, în anul 1984 s-a amenajat buveta „Izvorul moş Bâzieş ” care are pe soclul vestic notată succint legenda bătrânului, iar pe cel estic indicaţiile terapeutice ale apelor provenite de la izvor. Potrivit documentelor din arhiva staţiunii, prima analiză chimică a apelor minerale a fost realizată în anul 1805, fiind printre primele efectuate în ţara noastră asupra acestui tip de ape cu conţinut ridicat de dioxid de carbon ( 1311,6 mg/litru), calciu, fier, natriu. În contextul acestor considerente se poate aprecia că „descoperirea ştiinţifică” a zăcământului hidromineral de la Buziaş a avut loc în anul 1805, an cu care începe şi cercetarea lui, devenind astfel cel mai cunoscut zăcământ hidromineral carbogazos din vestul ţării. SCURT ISTORIC Atestarea documentară a localităţii datează din anul 1369, sub numele de Buzus şi Bozas. Trei dintre cei mai cunoscuţi specialişti, botanistul Al. Borza şi arheologii Dumitru Tudor şi Liviu Mărghitan, şi-au exprimat opinia că apele minerale de la Buziaş erau folosite încă din vremea romanilor. Astfel: • Al. Borza afirma: “Buziaşul a fost cu certitudine cunoscut şi exploatat, căci s-au aflat acolo conducte de apă romane si cărămizi. Numele roman al localităţii nu ne-a fost transmis” (Banatul în timpul romanilor, Timişoara, 1943, p 85). • Profesorul Dumitru Tudor scria: “Avem dovezi arheologice că în epoca romană s-au folosit în Banat şi apele minerale de la Buziaş. În preajma izvoarelor minerale se înjghebase o mică aşezare balneară, dovedită astăzi prin zidării, conducte de teracotă, monede, cărămizi, sculpturi şi inscripţii pe piatră, din păcate toate împraştiate, fără a fi studiate în prealabil”(Oraşe, târguri şi sate în Dacia romană, Bucureşti, 1968, p. 55). • Arheologul Liviu Mărghitan susţine că Buziaşul şi Băile Herculane “au fost căutate în antichitatea daco-romană pentru condiţiile lor speciale, curative… Resturile de clădiri, părţi din conducte de apă, monumente de piatră, ţigle şi monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se întrevadă existenţa unei staţiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.” Redescoperirea zăcământului hidromineral (apa minerală şi dioxidul de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 având un rol deosebit de important în evoluţia aşezării, întrucât în 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat, totodată înfiinţându-se Staţiunea Balneară. Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută în scurt timp atât în Ungaria cât şi în ţările vecine, Buziaşul fiind “locul cel pentru izvoarele cele tămăduitoare şi într-alte stăpâniri cunoscute şi unde oamenii din locuri însămnate şi îndepărtate se adună”. Buziaşul, în 1819, este declarat localitate balneară. Tratamentul se va realiza până la sfârşitul secolului al XIX-lea prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afecţiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.). Ca o recunoaştere a importanţei staţiunii, Buziaşul a fost, între 22-26 august 1886, gazda celui de-al XIII-lea Congres al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania, la care au participat specialişti din Europa şi Asia. O altă dovadă a prestigiului de care se bucura staţiunea este vizita făcută, în septembrie 1898 de împăratul Franz Josef şi moştenitorul tronului prinţul Franz Ferdinand. Dezvoltarea ulterioară a staţiunii a fost marcată de descoperirea în anul 1903 a stratului acvifer artezian, ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovasculare prin cura externă (băi în apă minerală puternic carbogazoasă încălzită). Din 1990, Băile Minerale se află sub administrarea S.C. TRATAMENT BALNEAR BUZIAŞ S.A. cunoscând astfel o nouă perioadă de prosperitate. Azi activitatea curativă, intens modernizată, acordă bolilor cardiovasculare un loc central. Principala staţiune a judeţului Timiş, care datorită apelor sale figurează în marile enciclopedii ale lumii, precum aceea a savanţilor italieni M. Messini şi C.G. Lollo “Aque minerali del mondo” sau “Precis d`hydrologie” a omului de ştiinţă francez A. Morette, s-a impus pe plan naţional şi în străinătate. Premierele naţionale efectuate pe tărâm medical în staţiunea Buziaş au motivat parcurgerea istoricului utilizării balneare a apelor minerale în speranţa că vizitatorul de astăzi îşi va putea explica calitatea deosebită a serviciilor medicale de care beneficiază. |
keywords | buzias, hotel buzias |
x-ua-compatible | IE=7 |
content-type | text/html; charset=utf-8 |
robots | index, follow |
generator | Joomla! 1.5 - Open Source Content Management |
The top queries driving traffic to Buzias.ro from search engines.
Query | Search Traffic |
---|---|
hotel parc buzias telefon | 64.47% |
buzias | 29.92% |
statiunea balneara buzias | 3.51% |
statiunea buzias se afla in judetul | 2.05% |
buveta | 0.05% |
High impact keywords that attract search engine traffic.
Detailed information about the server that hosts Buzias.ro
Server IPs: | 85.9.47.254 |
---|---|
Server Name: | Apache |
Server Provider: | GTS Telecom SRL |
Server Location: | Satu Mare 32 in Romania |
Charset: | UTF-8 |
Server located: Satu Mare 32 in Romania
The IP address of Buzias.ro is 85.9.47.254.
From the HTTP headers of Buzias.ro, you will know that HTTP status code is HTTP/1.1 200 OK, server name is Apache.
HTTP/1.1 200 OK |
Date : Wed, 20 Mar 2013 17:15:24 GMT |
Server : Apache |
P3P : CP="NOI ADM DEV PSAi COM NAV OUR OTRo STP IND DEM" |
Expires : Mon, 1 Jan 2001 00:00:00 GMT |
Cache-Control : no-store, no-cache, must-revalidate, post-check=0, pre-check=0 |
Pragma : no-cache |
Set-Cookie : 2a3aec2e18605d7189bfe5c09e2e105d=cd611cf928dc70fa083232814d31959f; path=/ |
Last-Modified : Wed, 20 Mar 2013 17:15:25 GMT |
Transfer-Encoding : chunked |
Content-Type : text/html; charset=utf-8 |
The ratio of outbound links to inbound links influences the distribution of the weight of a website as a whole.
The chart shows how Buzias.ro indexed in major search engines.
PageRank™ is a link analysis algorithm used by Google™.
Google™ assigned this website a Pagerank of 3. The maximum value is 0, the minimum value is 0, while the average value is 0.
The W3C Markup Validation Service is a validator by the World Wide Web Consortium (W3C), which allows Internet users to check HTML and XHTML documents for well-formed markup.
Links (even if they have nofollow attributes) from major social networks is a "human" signal for search engines, which has some influence (non-determining influence) on the position of your website in search results.